Era o data o kpra haladita ce avea ksa in Pipera. Si 3 yezi. Mari bulangii. 1 mai fraer ca altu. Dulcik de kpra le zice intr o buna zi yezilor:
-Dragii mey, eu merg la mall sa iau ceva tzoale, ca s-a lansat colectia de toamna-iarna. Incuiati usha si activati sistemul de alarma, sa nu vina lupul la voi. kand ma intorc, va kant la usha:
“3 yezi bulangii, fug akum la D&G,
Si va aduce mama voo okelari cu rama noua
Ktarama de metal cat zabala de la cal,
Si trei blooze cu sclipici, si adidasi cu “arici”
Un mobil de la Vertu, k sa tzi moara dushmanu’”
- Ati bagat la mansarda, mici fraeri cokliti ce sintetzi?
- Da, mamuk. Tu doote la mall, avem noi grija! Hai, paaaaa, te poooop, kisses :x:X
Si kpra pleaca. Lupul era insa dupe zid. Smekerul, kre era numa figuri plin cluburi, murea de foame. Si le puse gand rau celor 3 yezi. Si-a dres vocea si a inceput sa kante la usha:
- 3 yezi bulangii, ma imbrak la D&G….
Yedul mare, bocna de fraer, a sarit sa deschida usha. Lui ii ajunsese ca cineva zicea “D&G” la usha. Restul nu mai konta. Ceilalti doi i-au zis insa:
- Frate, fratiorul meu, nu auzi k vocea de la usha e groasa??? Mama are voce dulcik.
Nervos, lupul a mers la tunning sa-si dea mai incet bashii la voce. Si s-a intors. Si a inceput din nou sa kante.
Fraerul mare iar a sarit ff horatat sa deschida usha. Probabil de pliktysealaaaaa. Ceilati doi, si-au dat seama orikat de fraeri ar fi fost, k ala mare traieste in lumea lui. Si s-au askuns. Unul in semineu, celalat sub patul kprei, batut in kristale swarovsky.
Ala mare a deskis usha, lupul nu a stat pe ganduri si l-a mankt. Apoi s-a pus pe pat. Sa-si faca digestia. Dar de la un flok de blana ce i-a intrat in nas, l-a luat stranutul. Yedul mijlociu, askuns sub pat, i-a zis:
- Hey, buah, snuf snuf, ai grije d tne!
Lupul l-a extras binishor de sub divan(canapea mai tranta) si l-a mankt shi pe el. Apoi le-a luat kptatzanile si le-a pus in geam. Sa o fraereasca pe kpra. Shi a plekt.
Vine kpra de la mall. Incepe sa knte, ala mic ii deschide si-i zice ce s-a intamplat. Kpra se enerveaza maxim, ii cad dekt kateva lakrimi si spune:
- Ii iau glanda la bulangiu!
Il suna pe mobil si-i spune:
- Lupule, sti k te iub3sk ff mooooolt, hai sa bem ceva, vreau sa traiesk klipa cu tine! Mercic!
Lupul vroia de mult sa o fak pe kpra, ashea ca nu a mai stat pe ganduri. Si a fugit la vila ei din Pipera.
Kpra i-a deskis usha, l-a invitat sa stea pe canapeaua cu swarovsky si a dat drumul l-a super skula audio din living. Lupul a inceput sa askulte, apoi sa urle, sa-i dea sangele pe nas si a murit in kinuri. De ce?
Capra, dragii mosului, ii pusese un cd cu versiunea originala a povestii lui Ion Creanga. Care suna cam asa:”…Ticalosul si mangositul! Ei las’ ca l-oiu invata eu minte. Inca se ranjea ma mine catodata si-mi facea cu maseaua. Apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede el. N-am sarit peste garduri niciodata. Ei taci, cumatre, ca te-oiu dobzala eu! Cu mine ti-ai pus boii in plug? Apoi tine minte, ca ai sa-i scoti fara coarne!”
Mult peste puterea de concentrare a hapsanului lup. Creierul lui nu a facut fata avalansei ce se revarsa neindurator din boxe. Si a crapat.
Da, stimabililor. Asa sunau povestile odata ca niciodata. Cam cum e fragmentul ce l-a ucis pe lup. Iar pentru viitor au nesansa de a fi scrise cam ca inceputul povestii mele. Asta in cazul in care povestile mai au un viitor.Deci...ma inclin voie buna shi noaptea la fel.......sursa.............sigura
))
abatut de un semibaraj (ce avea ca scop captarea apei). Acest lucru a facut ca in aval de casa de apa sa se stranga foarte mult peste in perioada de migratie. Scobarul, fiind un peste care migreaza, a facut din aceste locuri (de la baraj in aval, pe o distanta de 1 km) un adevarat loc de pelerinaj al celor ce urmaresc aceasta specie. Astfel, pescari din Falticeni, Gura Humorului, Baia se "calcau" in picioare pentru a prinde un loc de pescuit in aceasta zona, deoarece scobarul se prindea foarte bine la rama de mal. In ziua evenimentului, malul era plin de pescari. Toti ne chinuiam sa pacalim cate un peste, insa acestia nu se lasau ademeniti. La un moment data, din lunca apare un pusti cu un harag de alun, cu inele din sarma de aluminiu, iar ca mulineta avea 2 cuie infipte in alun, pe care derula firul. "Firul" era de fapt nylon scos din plasa de la mingea de fotbal. Pluta era formata dintr-o bucata de cocean de porumb. Pustiul s-a asezat tacticos intre 2 pescari, iar dintr-un buzunar al hainei a scos o rama de mal, pe care a bagat-o in carlig. A lansat, iar dupa 5 minute de asteptare a venit primul scobar. Vecinii au ramas muti de uimire. Fara sa tina cont de presiunile facute de pescarii "meseriasi", pustiul a reusit sa prinda vreo 10 scobari antre 0,5-1 kg, pe care ii tinea intr-o punga de plastic. Considerand ca este de ajuns pentru ziua respectiva, taraindu-si sacosa, si-a luat batul si s-a indreptat catre unul din vecini care il tot sacaia cu intrebari si i-a zis: "nenea, daca aveam eu batul dumitale, iti dai seama cat peste prindeam?". In ziua respectiva, nimeni altcineva nu a reusit sa prinda mai mult de 2 scobari. De unde si proverbul: "pescarul prinde pestele, nu sculele!".
